Curry de pui

Curry de pui

TLDR: Share your food with friends. They always bring something to the table.

Fac curry de pui, în diverse variante, de mai bine de 4 ani. A fost printre primele încercări culinare mai exotice, și un fel de gateway drug. A fost prima dată poate când am descoperit că poți face ceva gustos din ingrediente simple, altceva decât un sandwich.

După atâția ani de încercări, ai zice că iese gustoasă. Dar nu, ultima dată când am făcut-o, am gătit-o prea mult și legumele și-au cam pierdut gustul. De obicei găteam prea puțin puiul, care lăsa prea multă apă și rezulta prea mult sos. Despre orez nici nu mai vorbesc. Dacă nu îl ard din cauză că rămâne fără apă, pun prea multă apă sau îl fierb prea mult, până iese mămăligă. În final am găsit o metodă de a depăși problema asta. Am combinat orez sălbatic, care e recomandat să fiarbă cam 16 minute, cu orez normal care fierbe cam 11 minute. După 12-13 minute, când începe să se ardă, e numai bun. Cel sălbatic încă nu e făcut, iar cel simplu e prea fiert, dar matematic suma rezultată din cele două e un orez gătit bine.

Mă simțeam atât de stăpân pe rețeta asta încât uneori am gătit pentru grupuri mai mari. Îmi amintesc o dată cu ocazia unui eveniment când am făcut-o pentru niște prieteni. Agitat să iasă totul bine, ajung la final fără să gust deloc, dar arăta bine, pun în farfurie. Gust și eu în același timp cu toată lumea, la masă, și îmi dau seama că am uitat să pun sare. Deloc, nimic, nici în curry, nici pe orez. Atunci mi-am amintit de o dată anterioară când am făcut totul împreună sub îndrumarea mea, la o cabană. A fost atât de reușită mâncarea încât momentul a rămas bine întipărit în memoria colectivă. Abia mai târziu mi-am dat seama ce a însemnat fiecare experiență. În agitația de la cabană, cineva din grup se poate să fi strecurat sare în mâncare. Altcineva poate piper, sau alte condimente. Și prin contribuția fiecăruia a ieșit mai bună. Oricât m-am agitat eu în bucătărie singur, nu am reușit să leg bine toate ingredientele. De aceea sunt importanți prietenii, întotdeauna aduc ceva la masă, sau în bucătărie. Data viitoare când împărțim mâncarea o să pun și sare. Sau dacă uit, mă bazez că aduc ei. Mâncarea oricum e mai bună când o împarți cu ceilalți, la fel ca fericirea.